Ce este moștenirea?
Moștenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către persoanele care au dreptul să o moștenească. Patrimoniul poate cuprinde atât bunuri și drepturi, cât și anumite obligații sau datorii.
Persoana decedată este numită, în limbaj juridic, defunct sau autor al moștenirii. Persoanele care pot primi moștenirea sunt moștenitorii legali sau moștenitorii testamentari.
Moștenirea nu se confundă cu simpla folosire a unui bun rămas după deces. Pentru ca situația juridică a bunurilor să fie clarificată, este necesară stabilirea moștenitorilor, a cotelor care le revin și a bunurilor care compun masa succesorală.
Când se deschide moștenirea?
Moștenirea se deschide la data decesului persoanei care lasă moștenirea. Dovada decesului se face, de regulă, cu certificatul de deces sau, în situații speciale, cu hotărârea judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă.
Moștenire legală sau moștenire testamentară?
Moștenirea poate fi legală sau testamentară. Moștenirea legală intervine atunci când persoana decedată nu a lăsat testament sau atunci când testamentul nu acoperă întreaga moștenire.
În moștenirea legală, persoanele chemate la moștenire și cotele acestora sunt stabilite potrivit legii. De regulă, pot veni la moștenire soțul supraviețuitor, descendenții, ascendenții și alte rude, în ordinea prevăzută de Codul civil.
Moștenirea testamentară intervine atunci când persoana decedată a lăsat un testament valabil. Prin testament, defunctul poate dispune, în limitele legii, cine va primi anumite bunuri sau drepturi după decesul său.
Pentru detalii despre redactarea sau revocarea unui testament, poți consulta și pagina:
testamentul la notar
.
Cine poate moșteni?
Pot moșteni persoanele care au vocație succesorală, adică persoanele chemate la moștenire potrivit legii sau potrivit testamentului lăsat de defunct.
În cazul moștenirii legale, rudele defunctului sunt chemate la moștenire într-o anumită ordine. Soțul supraviețuitor are, de asemenea, drepturi succesorale și poate veni la moștenire împreună cu anumite clase de rude.
Nu orice persoană care ar putea moșteni devine automat moștenitor. Persoana chemată la moștenire trebuie să își exercite dreptul de opțiune succesorală, adică să aleagă dacă acceptă sau renunță la moștenire.
Ce bunuri intră în moștenire?
În moștenire pot intra bunurile, drepturile și obligațiile patrimoniale care aparțineau persoanei decedate la data decesului. Totalitatea acestora formează masa succesorală.
În practică, masa succesorală poate include:
- apartamente, case sau terenuri;
- cote-părți din imobile;
- locuri de parcare, boxe sau alte bunuri imobile;
- autoturisme;
- conturi bancare sau depozite;
- părți sociale sau acțiuni;
- drepturi de creanță;
- locuri de veci, dacă există documente justificative;
- anumite datorii sau obligații patrimoniale.
Pentru stabilirea masei succesorale, notarul verifică actele de proprietate, certificatele fiscale, documentele cadastrale, extrasele de carte funciară, adeverințele bancare și alte înscrisuri relevante.
Dacă după finalizarea procedurii se descoperă bunuri care nu au fost incluse inițial, situația poate fi analizată pentru completarea certificatului de moștenitor, în condițiile legii.
Acceptarea moștenirii
Persoana chemată la moștenire are posibilitatea de a accepta moștenirea. Acceptarea poate fi expresă sau tacită, în funcție de modul în care succesibilul își manifestă voința de a deveni moștenitor.
Acceptarea expresă se poate face printr-un înscris, inclusiv prin declarație autentică notarială. Acceptarea tacită poate rezulta din anumite acte sau fapte care arată intenția clară a persoanei de a se comporta ca moștenitor.
Este important ca persoana chemată la moștenire să înțeleagă efectele acceptării. Prin acceptarea moștenirii, aceasta dobândește drepturile care i se cuvin, dar poate fi implicată și în lămurirea obligațiilor sau datoriilor care țin de patrimoniul succesoral.
Renunțarea la moștenire
Persoana chemată la moștenire poate alege să renunțe la moștenire. Renunțarea la moștenire este un act important, cu efecte juridice serioase, pentru că persoana care renunță este considerată străină de moștenire.
Renunțarea nu se face doar cu privire la un anumit bun, ci privește întreaga cotă succesorală care i s-ar fi cuvenit persoanei respective. De aceea, înainte de semnarea unei declarații de renunțare, este recomandată o analiză atentă a situației.
Pentru informații despre acest tip de act, poți consulta și pagina:
declarație de opțiune succesorală
.
Ce este certificatul de moștenitor?
Certificatul de moștenitor este actul eliberat de notar la finalul procedurii succesorale, atunci când sunt îndeplinite condițiile legale. Acesta confirmă cine sunt moștenitorii, ce calitate au, ce cote le revin și ce bunuri intră în masa succesorală.
Certificatul de moștenitor este util pentru clarificarea situației juridice a bunurilor rămase după defunct. De exemplu, în cazul unui apartament, certificatului de moștenitor îi pot urma operațiuni de carte funciară pentru înscrierea drepturilor moștenitorilor.
În anumite situații, dacă moștenitorii doresc să împartă bunurile concret între ei, poate fi necesar și un partaj succesoral, în funcție de înțelegerea părților și de structura bunurilor.
Când este necesar notarul?
Notarul este necesar pentru dezbaterea procedurii succesorale atunci când moștenitorii doresc să obțină certificatul de moștenitor pe cale notarială. Procedura este potrivită atunci când moștenitorii se înțeleg și pot prezenta documentele necesare.
În cadrul procedurii, notarul stabilește moștenitorii, verifică actele de stare civilă, analizează bunurile care compun masa succesorală, verifică existența unui testament și întocmește actele necesare finalizării procedurii.
Pentru informații practice despre acte, termene, costuri și programare, consultă pagina dedicată pentru
succesiune la notar în București
Dacă ai nevoie de sprijin pentru pregătirea unui dosar succesoral, te poți adresa
unui notariat în București, zona Universitate–Magheru
unde documentele pot fi verificate înainte de stabilirea programării.
Greșeli frecvente în legătură cu moștenirea
Procedurile legate de moștenire pot deveni dificile atunci când documentele lipsesc, moștenitorii nu se înțeleg sau termenele legale nu sunt respectate.
Printre greșelile frecvente se numără:
- amânarea excesivă a clarificării moștenirii;
- confuzia dintre acceptarea moștenirii și simpla folosire a unui bun;
- semnarea unei renunțări fără înțelegerea efectelor juridice;
- neidentificarea tuturor bunurilor care intră în masa succesorală;
- neprezentarea tuturor actelor de stare civilă;
- ignorarea existenței unui testament;
- neclarificarea cotelor fiecărui moștenitor;
- lipsa unei înțelegeri între moștenitori înainte de deschiderea procedurii.
Pentru evitarea întârzierilor, este recomandat ca actele disponibile să fie transmise notarului pentru verificare preliminară.
Resurse externe despre moștenire
Pentru o informare suplimentară, pot fi consultate explicațiile oficiale publicate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România privind succesiunile notariale, acceptarea moștenirii și renunțarea la moștenire.
Întrebări frecvente despre moștenire
Mai jos găsești răspunsuri simple la întrebări frecvente despre moștenire, acceptare, renunțare, testament și certificatul de moștenitor.
Moștenirea și succesiunea înseamnă același lucru?
În limbaj obișnuit, termenii sunt folosiți adesea cu același sens. Moștenirea desemnează transmiterea patrimoniului persoanei decedate, iar succesiunea este procedura prin care se stabilesc moștenitorii, bunurile și cotele care le revin.
Când se deschide moștenirea?
Moștenirea se deschide la data decesului persoanei care lasă moștenirea. Această dată este importantă pentru stabilirea moștenitorilor, a masei succesorale și a termenelor legale.
Pot fi obligat să accept o moștenire?
Nu. Persoana chemată la moștenire are dreptul să aleagă dacă acceptă sau renunță la moștenire. Această alegere se numește opțiune succesorală.
Pot renunța doar la un bun din moștenire?
Renunțarea la moștenire privește întreaga cotă succesorală care i s-ar fi cuvenit persoanei respective, nu doar un anumit bun. De aceea, renunțarea trebuie analizată cu atenție înainte de semnare.
Ce se întâmplă dacă există testament?
Dacă există testament, notarul verifică existența și valabilitatea acestuia, precum și dacă testamentul produce efecte asupra moștenirii. Moștenirea poate fi legală, testamentară sau o combinație între cele două, în funcție de situație.
Ce este certificatul de moștenitor?
Certificatul de moștenitor este actul eliberat de notar la finalul procedurii succesorale. Acesta arată cine sunt moștenitorii, ce cote au și ce bunuri fac parte din masa succesorală.
Ce fac dacă nu găsesc toate actele?
Poți transmite notarului documentele pe care le ai, pentru o verificare preliminară. În funcție de situație, notarul îți poate indica ce acte lipsesc și de unde pot fi obținute.
Moștenitorii trebuie să fie toți de acord?
Pentru desfășurarea procedurii succesorale notariale în condiții amiabile, este important ca moștenitorii să se înțeleagă asupra aspectelor principale. Dacă există neînțelegeri serioase, anumite aspecte pot ajunge în instanță.
Ai nevoie de o succesiune la notar?
Acest articol explică regulile generale despre moștenire. Pentru informații practice despre acte necesare, termene, costuri și programare, consultă pagina dedicată serviciului de succesiune la notar.